Judetul Harghita

JUDEŢUL HARGHITA

PREZENTARE GENERALĂ

  Judeţul Harghita este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, acolo unde lanţul vulcanic Călimani-Gurghiu-Harghita este despărţit de marile depresiuni intramontane, udate de apele Mureşului şi Oltului ce-şi au aici izvoarele, unde străjuie culmile împădurite ale Munţilor Giurgeului, Hăşmaşului şi Ciucului, în partea estică a podişului Transilvaniei. Fiind al treisprezecelea din România ca mărime, judeţul se întinde pe o suprafaţă de 6638,9 km, reprezentând 2,8% din teritoriul ţării. Judeţul Harghita este aşezat în partea centrală a ţării şi se învecinează cu judeţele Neamţ şi Bacău la Est, Covasna şi Braşov la Sud; Mureş la Vest şi Suceava la Nord.

Clima este caracteristică zonelor intramontane, cu ierni geroase, de durată mai lungă şi veri relativ calde. Datorită frecventelor temperaturi minime înregistrate în perioada anului în localităţile Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Topliţa şi mai ales Joseni (-38°C în 1963), judeţul Harghita este supranumit "Polul românesc al frigului". Numărul zilelor de îngheţ ajunge, în medie anual, la 160. Sunt frecvente îngheţurile târzii de primăvară (uneori chiar şi în lunile mai-iunie) şi cele timpurii de toamnă, începând chiar din septembrie.

Principala caracteristică a reliefului constă în predominarea ţinuturilor muntoase, acestea ocupând peste 60% din teritoriul judeţului. Se disting 3 unităţi principale de relief: munţi cu altitudine până la 2000 m, dealuri cu altitudini medii de circa 800 m şi depresiuni intramontane şi intercolinare cu altitudini între 400 şi 800 m. Relieful muntos se grupează în două lanţuri paralele pe direcţia NV - SE. În partea centrală sunt situate lanţurile vulcanice ale munţilor Gurghiului (cu vârful Prisca, 1777 m), munţii Harghita Centrali (cu vârful Harghita Mădăraş1801 m) şi munţii Harghita de Sud (cu vârful Cucu 1558 m).

Scurt istoric. Teritoriul judeţului Harghita a fost locuit încă din perioada paleoliticului, urme sporadice de locuire fiind descoperite la Topliţa, Brădeşti sau Cheile Vărghişului. În neolitic apar primele aşezări ale purtătorilor diferitelor culturi, iar epoca bronzului şi a fierului sunt prezente prin aşezările descoperite, multe dintre acestea fortificate, tezaurul dacic de la Sâncrăieni - un bogat material arheologic.

După cucerirea romană (106 d.Chr.) teritoriul judeţului a intrat parţial în componenţa provinciei romane Dacia, prin zona Odorheiului trecând limesul (graniţa) Imperiului Roman iar după retragerea romană, teritoriul judeţului Harghita a intrat în stăpânirea diferitelor popoare migratoare: goţii, hunii, gepizii, avarii, iar mai apoi slavii, perioadă în care în zonă se dezvoltă agricultura.

La sfârşitul secolului al XIX-lea oraşele Odorheiu Secuiesc şi Miercurea-Ciuc au început un proces de modernizare, aici concentrându-se cele mai importante instituţii, apărând primele stabilimente industriale. Au fost introduse electricitatea, poşta, telegraful, a început viaţa culturală (biblioteci, ziare, tipografii, asociaţii culturale, sportive, comerciale) iar în anul 1897 la Miercurea-Ciuc s-a inaugurat calea ferată. După construirea căii ferate, economia a cunoscut o tendinţă de dezvoltare, în primul rând în domeniul industriei lemnului, deşi este de remarcat că zona a fost destul de înapoiată din punct de vedere socio-economic faţă de alte regiuni ale Monarhiei Austro-Ungare.

După primul război mondial, Transilvania s-a unit cu România, iar în perioada interbelică viaţa economică şi culturală a judeţului a cunoscut progrese semnificative.

După al doilea război mondial, în perioada regimului comunist (1947-1989), vechea ordine economico-socială a fost schimbată complet prin naţionalizarea, colectivizarea şi industrializarea forţată.

Miercurea-Ciuc a devenit municipiu-reşedinţă de judeţ din 1968, iar imaginea oraşelor din judeţ a fost schimbată profund prin construirea de cartiere de blocuri şi amplasarea unor zone industriale fără tradiţie în zonă (fabrica de tractoare din Miercurea-Ciuc, fabrica de mobilă din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, Intreprinderea de Oţeluri Speciale Forjate din Cristuru Secuiesc, Întreprinderea Mecanică din Gheorgheni).

Creşterea animalelor, prelucrarea lemnului şi îmbutelierea apei minerale continuă să fie preocupări de bază ale populaţiei judeţului. Potenţialul turistic oferă numeroase perspective de dezvoltare, judeţul Harghita fiind una din cele mai bogate zone în monumente ale naturii din ţară (Lacu Roşu, Cheile Bicazului, Lacu Sf. Ana).

Cultura. În judeţ s-au dezvoltat în decursul vremii unele centre de ceramică cu un specific recunoscut pe plan naţional şi chiar internaţional, ca cel de la Corund. În gospodăriile ţărăneşti se confecţionau şi continuă să se lucreze fote, bundiţe, covoare, ţesături, broderii, cu o gamă variată de ornamente specifice zonelor. O afirmare a literaturii culte în judeţul Harghita se leagă de înfiinţarea tiparului de către Ioan Căianu, în anul 1669, la Colegiul franciscan din Şumuleu, de apariţia unei pleiade de intelectuali dornici de a răspândi literatura cultă şi pe aceste meleaguri. Locuri şi oameni harghiteni au inspirat şi numeroşi scriitori români. Cunoscute sunt povestirile lui Mihail Sadoveanu: "Lacul Roşu", "Modoros", "Cheile Bicazului" - din volumul "Vechime". Acţiunea din piesa lui Mihail Sebastian "Jocul de-a vacanţa" se desfăşoară la Lacu Roşu.

2. INDICATORI SOCIALI

• Populaţia totală stabilă a judeţului la 1 iulie 2007, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, era de 325.611 locuitori;
• Resurse de muncă - la 1 ianuarie 2007 - 208.300 persoane;
• Populaţia activă civilă la 1 ianuarie 2007 este de 139.600 persoane;
• Populaţia ocupată civilă la 1 ianuarie 2007 este de 129.500 persoane;
• Numărul şomerilor la 1 ianuarie 2008 este de 7.163 persoane;
• Rata şomajului la 31 decembrie 2007 este de 5,1 %;
• Numărul de beneficiari ai Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat la sfărşitul anului 2007 a fost de 5.243;
• Ponderea beneficiarilor Legii nr. 416/2001 în totalul populaţiei active la nivelul judeţului Harghita este de 3,7%;
• Numărul total al persoanelor cu handicap înregistrate la nivelul judeţului Harghita la data de 21.12.2007 este de 6.679, din care 310 sunt instituţionalizate (170 adulţi şi 140 copii) şi 6.369 neinstituţionalizate (5212 adulţi şi 1157 copii);
• Ponderea persoanelor cu handicap în totalul populaţiei stabile a judeţului este de 2,05%;
• Beneficiari pensie de stat la sfârşitul trimestrului al III-lea 2007 - 70.725 persoane;
• Beneficiari pensie de agricultor la sfârşitul trimestrului al III-lea 2007 - 10.698 persoane;
• Beneficiari pensie de stat la sfârşitul trimestrului al III-lea 2007 - 70.725 persoane;
• Populaţie de etnie rromă - 18.049 locuitori. Cele mai mari comunităţi de rromi se află în comunele: Atid (1.375 locuitori), Secuieni (1.314 locuitori), Odorheiu Secuiesc (1.189 locuitori), Şimoneşti (1.158 locuitori), Corund (1.060 locuitori). Din totalul populaţiei de etnie rromă de 18.049 persoane, doar 1110 au un loc de muncă permanent, 6.635 nu au loc de muncă, şi un număr de 1.004 persoane nu au acte de identitate.
• Locuinţe sociale existente în judeţ: municipiul Odorheiu Secuiesc (59), municipiul Gheorgheni (40), oraşul Borsec (32), oraşul Băile Tuşnad (18), oraşul Cristuru Secuiesc (20).

3. ADMINISTRAŢIA LOCALĂ

Judeţul Harghita are în componenţă 67 de localităţi, din care 4 municipii, 5 oraşe şi 58 de comune.

Municipiul-reşedinţă de judeţ este Miercurea-Ciuc, localitate cu o populaţie de 41.971 locuitori (date disponibile la 1 iulie 2007).

Celelalte trei municipii sunt: Odorheiu Secuiesc cu o populaţie de 36.320 locuitori, Gheorgheni cu populaţia de 19.705 locuitori şi Topliţa cu o populaţie de 15.770 locuitori (date disponibile la 1 iulie 2007).

Oraşele sunt: Cristuru Secuiesc cu 10.365 locuitori, Bălan cu 7.899 locuitori, Vlăhiţa cu 7.014 locuitori, Borsec cu 2.795 locuitori şi Băile Tuşnad cu 1.678 locuitori (date disponibile la 1 iulie 2007).

Cele 58 de comune ale judeţului sunt: Atid, Avrămeşti, Bilbor, Brădeşti, Căpâlniţa, Ciceu, Ciucsângeorgiu, Ciumani, Cârţa, Corbu, Corund, Cozmeni, Dăneşti, Dealu, Ditrău ,Dârjiu, Feliceni, Frumoasa, Gălăuţaş, Joseni, Lăzarea, Leliceni, Lueta, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Lupeni, Mădăraş, Mărtiniş, Mereşti, Mihăileni, Mugeni, Ocland, Păuleni-Ciuc, Plăieşii de Jos, Porumbeni, Praid, Racu, Remetea, Satu Mare, Săcel, Sărmaş, Secuieni, Siculeni, Sâncrăieni, Sântimbru, Sândominic, Sânmartin, Sânsimion, Subcetate, Suseni, Şimoneşti, Tomeşti, Tulgheş, Tuşnad, Ulieş, Vărşag, Voşlăbeni şi Zetea. În componenţa comunelor din judeţ intră 235 de sate.

Din populaţia totală a judeţului, la 1 iulie 2007 143.517 (44,07%) locuitori trăiau în mediul urban şi 182.094 (55,93%) în mediul rural. La aceeaşi dată, structura populaţiei pe sexe era următoarea: 164.366 (50,48 %) persoane de sex feminin şi 161.245 (49,52 %) persoane de sex masculin.

Structura populaţiei după etnie[1]: români 45.870, magiari 27.6038, rromi 3.835, germani 140, etnie nedeclarata 131, ceangăi 68, altă etnie 45, ucraineni 29, ruşi, lipoveni 14, evrei 13, slovaci 6, italieni 6, bulgari 5, armeni 5, turci 4, sârbi 4, polonezi 4, greci 3, tătari 1, cehi 1.

Structura populaţiei după religie[2]: 212.937 romano-catolici, 43.277 ortodocşi, 41.269 reformaţi, 23.220 unitarieni, 1.910 persoane de altă religie, 582 baptişti, 578 persoane fără religie, 525 greco-catolici, 498 adventişti de ziua a 7-a, 355 penticostali, 214 persoane de religie nedeclarată, 186 creştini după evanghelie, 168 evanghelici luterani sinodo-presbiterieni, 71 evanghelici de confesiune augustană, 56 atei, 28 evanghelici, 25 creştini de rit vechi, 13 mozaici şi 10 musulmani.

4. ECONOMIA

Industria

Structura industriei este dominată de industria uşoară, alimentară şi forestieră tradiţională. Activitatea industrială se concentrează în cele două municipii mai importante ale judeţului, Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc. Activităţile industriale s-au dezvoltat pentru exploatarea si industrializarea (prelucrarea) lemnului, industria alimentară (prelucrarea laptelui şi cărnii), textilă, tricotaje şi confecţii. În economia judeţului, de-a lungul anilor trecuţi industria a evoluat ascendent, astfel că în prezent pe lângă principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele naturale care se găsesc în sol şi subsol, activitatea industrială este prezentă prin mai toate ramurile sale. De remarcat este faptul că în ultima perioadă a crescut considerabil valoarea producţiei lemnului prelucrat, mobilierul şi produsele similare ocupând de departe primul loc şi în exportul judeţului. Industria textilă este bine reprezentată în judeţ, materialele textile şi articolele de îmbrăcăminte favorizând semnificativ balanţa comercială.

Industria uşoară şi agricultura ocupă aproximativ jumătate din forţa de muncă, ponderea turismului fiind nesemnificativă datorită slabei dezvoltări a infrastructurii, a comunicaţiilor şi telecomunicaţiilor.

Agricultura

Deşi numărul populaţiei ocupate în agricultură este redus, aceasta are un rol important pentru populaţie din punct de vedere existenţial. Terenurile agricole în proporţie de 80% sunt de clase inferioare, producţia fiind orientată în marea majoritate spre aprovizionare sau schimburi locale.

Datele statistice ne arată că la 31 decembrie 2006 suprafaţa totală a judeţului era de 663.890 ha, împărţită pe următoarele categorii de terenuri:

Agricol 395.602 ha, din care:

Arabil	91.724 ha
Păşuni	146.483 ha
Fâneţe	156.598 ha
Vii	35 ha
Livezi	762 ha

Neagricol 268.288 ha, din care:

Păduri	237.681 ha
Ape şi bălţi	4.252 ha
Teren neproductiv	8.461 ha
Curţi şi construcţii	9.740 ha
Drumuri şi căi ferate	8.154 ha

Sectorul vegetal

Suprafaţa care deţine cea mai mare pondere din terenul arabil de 91.724 ha este cultivată cu plantele furajere perene, cu un procent de 35,6%, şi anume 32.639 ha. Raportat la suprafaţa totală agricolă, suprafaţa ocupată de cereale este situată la un procent de 31%, care este în continuă scădere faţă de anii trecuţi. Suprafaţa ocupată cu cartofi a fost de 14.491 ha, ceea ce reprezintă 16% din totalul suprafeţei arabile. Se constată o scădere a suprafeţelor cultivate cu sfeclă de zahăr cu 23%, ca urmare a lipsei cererii pe piaţă a culturii. Pentru îmbunătăţirea structurii culturilor ar trebui extinse suprafeţele cultivate cu plante energetice şi industriale, ca rapiţa, inul pentru fibră, care încep să se extindă pe arii cât mai mari de suprafeţe agricole în UE. Analizând producţiile medii obţinute faţă de anul precedent, se constată o scădere pronunţată a producţiei la toate cerealele păioase, cauza principală fiind seceta excesivă. La producţia de cartofi se observă o creştere de 25% faţă de anul trecut, adică 220.292 tone în 2007, faţă de 175.169 tone în 2006, cultura nefiind afectată de secetă într-o măsură semnificativă.

Sectorul zootehnic

Sectorul de creştere a animalelor a înregistrat o diminuare destul de semnificativă a efectivelor de animale. Numărul bovinelor a scăzut cu 2.129 capete faţă de anul precedent, dar scăderi ale efectivelor se înregistrează şi la celelalte specii de animale. O creştere semnificativă se evidenţiează la ovine şi caprine, cu 8.842 capete mai mult decât în anul 2006, la iepuri - cu 1.957 capete, la familiile de albine creşterea fiind de 1.000 de familii.

Comerţul, serviciile şi turismul

Bogăţiile naturale ale acestor zone, în special pădurile de fag şi brad, au permis ca valorificarea produselor lemnoase să fie o sursă importantă de venituri pentru populaţie şi locuitorii judeţului au avut dintotdeauna legături comerciale cu ţinuturile vecine.

Oraşele şi comunele judeţului, în special pe văile Mureşului si Oltului au constituit o bună piaţă pentru grâu, porumb, fructe, zarzavaturi si vinuri aduse din judeţele învecinate, din Moldova, Ţara Bârsei şi Văile Târnavelor. Din produsele specifice târgurilor şi pieţelor cele mai semnificative sunt ceramica populară din Corund si Dăneşti, unelte din lemn, ciubere, ţesături din cânepă şi in, diverse produse alimentare. În prezent, în judeţul Harghita societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de comerţ continuă să se menţină în număr ridicat şi aproape în întregime aceastea sunt societăţi private.

Valoarea totală a exporturilor efectuate în anul 2007 a crescut cu 106,6% faţă de 2006, importurile sporind - de asemenea - cu 142,5%. Procentul mult mai mare de creştere al importurilor în perioada de referinţă comparativ cu cel al creşterii exporturilor, a condus la sporirea deficitului balanţei comerciale faţă de cel din anul anterior cu 131,87 procente.

Balanţa comercială este prezentată mai jos:

An	2006(mii EURO)	2007(mii EURO)
Import	231.979	330.672
Export	165.445	176.398
Deficit	-66.534	-154.274

Cifrele prezentate reflectă creşterea superioară a exporturilor, în detrimentul importurilor în 2007, fiind în procent mai ridicat comparativ cu anii anteriori, ceea ce generează un deficit comercial sporit. Ponderea însemnată în activitatea de export în perioada de referinţă o deţin următoarele produse: mobilă, îmbrăcăminte, textile, ziare şi produse imprimate, cazane, turbine, motoare, încălţăminte, materiale plastice.

Importurile cele mai mari, realizate în anul 2007, se înregistrează, în această ordine, la cazane, maşini şi dispozitive mecanice, automobile, tractoare, biciclete, alte vehicule, accesorii şi la materiale plastice şi articole din materiale plastice, hârtie, carton, textile.

Principalele activităţi de prestări servicii sunt: transporturile cu 29,7%, hoteluri şi restaurante 18%, servicii financiare 10%, telecomunicaţii 9,3%, tranzacţii imobiliare 7,3%, reparaţii autovehicule 6,1%, etc.

Turismul. Relieful variat deosebit de generos asigură un potenţial turistic de invidiat, care însă nu este valorificat decât în mică măsură.

Unităţile de primire turistice clasificate în judeţul Harghita până la 31.12.2007 sunt în număr de 572, structurate după cum urmează: 441 pensiuni agroturistice, 47 pensiuni urbane, 37 pensiuni turistice, 20 hoteluri, 8 moteluri, 6 cabane, 4 vile, 3 hoteluri pentru tineret, 2 campinguri, 2 hosteluri, 1 han şi 1 apartament pentru închiriat.

Din clasificarea acestor structuri turistice după categorie, rezultă 60 de unităţi cu 1 floare, 364 cu 2 flori, 34 cu 3 flori, 1 cu 4 flori, 11 unităţi cu 1 stea, 67 cu 2 stele, 33 cu 3 stele şi 2 unităţi turistice de cazare cu 4 stele.

De asemenea, până la sfârşitul anului 2006 au fost omologate 16 pârtii de schi la nivelul judeţului Harghita.

Tendinţe (priorităţi)

Judeţul Harghita se află într-un proces continuu de evaluare şi căutare a surselor şi resurselor social-economice competitive atât pe plan regional, naţional cât şi european.

Perioada de tranziţie pe care a parcurs-o scoate în evidenţă faptul că atât la nivelul autorităţilor locale cât şi al cetăţeanului de rând se conturează o nouă mentalitate. Aceasta este reflectată de ideea potrivit căreia pentru a fi competitiv la nivelul standardelor impuse de UE este necesară o evaluare profundă a resurselor de care dispune fiecare comunitate/zonă şi găsirea modalităţilor eficiente de exploatare a acestora, în sensul creşterii gradului de dezvoltare atât a regiunii cât şi a standardelor de viaţă ale comunităţilor implicate în acest proces.

În Harghita acest proces a demarat relativ lent, fapt demonstrat de numărul restrâns al societăţilor de exploatare a resurselor solului şi subsolului, excepţie făcând însă exploatarea şi prelucrarea lemnului. Pe aceeaşi pantă de dezvoltare lentă se situează şi activităţile din domeniul turistic, care cunosc pe de o parte o dinamică redusă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea şi modernizarea calităţii serviciilor din vechile staţiuni balneo-climaterice, în timp ce în paralel se constată o creştere a dinamicii turismului rural.

Din analiza atentă a potenţialului uman şi a resurselor naturale de care se bucură judeţul Harghita reiese faptul că domeniile în care se pot dezvolta afaceri de succes sunt:

1. Turismul
• Turismul rural şi agroturismul datorită cadrului natural unic: (Lacu Roşu, Lacu Sf. Ana, Cheile Bicazului), aerului puternic ozonat, drumeţiilor montane, rezervaţiilor naturale: Tinovul Mohoş, Tinovul Luci, Pietrele Roşii, etc.;
• Turismul cultural şi religios se leagă de existenţa monumentelor arhitectonice unice, monumentelor istorice, bisericilor, mănăstirilor şi muzeelor;
• Turismul balnear oferă posibilitatea tratării a numeroase boli ca urmare a factorilor balneari existenţi în judeţ (mofete, băi, sulfatare, nămoluri şi turbă terapeutică) şi apelor minerale curative;
• Turismul sportiv dispune de condiţii favorabile practicării alpinismului, sporturilor de iarnă şi pescuitului sportiv;
• Turismul activ şi aventurier oferă posibilităţi pentru practicarea ciclismului montan, pentru călărie, speologie, drumeţii.
2. Industria
• nemetaliferă
• metaliferă
• construcţii de maşini agricole;
• confecţii, tricotaje;
• alimentară (lapte, carne, ouă);
• prelucrarea şi exploatarea lemnului;
• încălţăminte;
• de prelucrătoare şi exploatare a lânii;
3. Agricultura
• ferme zootehnice;
• exploatarea şi valorificarea culturii cartofului, sfeclei roşii;
• exploatarea şi valorificarea fructelor de pădure;
4. Gospodărirea comunală
• societăţi care prestează activităţi de colectare a gunoiului menajer;
• firme de salubritate;
• amenajări urbanistice.

5. INFRASTRUCTURA, PROBLEME SPECIALE, PROIECTE

1. Infrastructura rutieră
Reţeaua de drumuri şi cale ferată în judeţul Harghita este cuantificată cu ajutorul indicatorului activ "Lungimea reţelei de căi ferate şi drumuri", după cum urmează: lungimea totală a reţelei de drumuri din judeţul Harghita (exceptând drumurile forestiere, vecinale şi străzile din localităţi) este de 1.827,856 km, fiind compusă din drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri judeţene şi drumuri comunale. Reţeaua drumurilor din judeţ: E 578 - 126,985 km; DN - 317,776 km; DJ - 848,665 km; DC - 534,43 km.
2. Reţeaua de cale ferată
Judeţul Harghita dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 209 km, din care 174 km (83,2 %) este electrificată. Pe teritoriul judeţului nostru se situează nodul de cale ferată Ciceu, care asigură legătura cu zona de est, nord-est şi sud-est a României.

LUNGIMEA CĂILOR FERATE-TOTAL	209 km
LINIE NORMALĂ	209 km
DIN LINIE NORMALĂ: CU O CALE	207 km
DIN TOTAL CĂI FERATE: ELECTRIFICATE	174 km

3. Reţeaua de telecomunicaţii
Judeţul Harghita beneficiază de o reţea modernă de telecomunicaţii, având conectate toate localităţile, cu excepţia a 55 de sate. Numărul abonaţilor telefonici la Romtelecom este de aproximativ 42.000, o parte a abonaţilor acestoar fiind preluaţi în ultima perioadă de furnizori ai serviciului de telefonie fixă. Activitatea Oficiului Judeţean de Poştă Harghita este asigurată în cadrul a 34 de oficii, 67 agenţii, 27 ghişee şi 7 circumscripţii poştale.
4. Utilităţi publice în cele 67 localităţi
• Alimentări cu apă
• sistem centralizat în 41 localităţi
• sistem individual în 26 localităţi
• Canalizare - există în 21 localităţi[3];
• Alimentare cu energie electrică: cu excepţia a 21 de sate, toate localităţile sunt conectate la sistemul de alimentare cu energie electrică, în unele dintre acestea existând gospodării care urmează a fi conectate (2.414 gospodării).

6. PRINCIPALELE PROIECTE CU FINANŢARE DE LA BUGETUL NAŢIONAL ŞI EUROPEAN

Cele mai importante proiecte derulate de către autorităţile administraţiei publice locale din judeţul Harghita în anul 2007 sunt prezentate în Anexă; (sunt enumerate proiectele cu o valoare mai mare sau egală cu 1.000.000 RON sau echivalentul în EUR, structurate după programul de finanţare şi valoarea totală a proiectului).

În ceea ce priveşte sectorul privat, pe parcursul anului 2007 au fost derulate de către agenţii economici din judeţul Harghita un număr de 36 proiecte, în valoare totală de 1.453.215 lei, finanţate prin programele Ministerului pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.

7. ALOCĂRI DE FONDURI DE LA GUVERNUL ROMÂNIEI ÎN ANUL 2007

În anul 2007 suma totală alocată pentru judeţul Harghita de la Guvernul României, prin Hotărâri de Guvern, a fost de 332.829.359 lei.

8. CONCLUZII (PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE)

SECTOR	PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
Natură şi mediu înconjurător	- Frumuseţi naturale, munţi, ape, aer curat; - Staţiuni balneoclimaterice; - Suprafeţe împădurite întinse; - Minereuri, ape minerale, salină; - Flora şi fauna bogată.	- Scăderea calităţii apelor, creşterea gradului de poluare; - Distrugerea pădurilor; - Eroziunea solului; - Soluri agricole de slabă calitate; - Lipsa amenajării şi curăţirii cursului apelor; - Slaba sensibilitate faţă de problemele mediului înconjurător; - Lipsa depozitării deşeurilor menajere şi a reciclării lor; - Nivelul scăzut al protecţiei naturii.
Economie	- Dezvoltarea întreprinderilor, iniţiativă antreprenorială, numărul mare al întreprinderilor particulare; - Forţă de lucru ieftină; - Agricultură: suprafeţe mari de păduri, păşuni existente; - Plante medicinale, fructe şi alte produse de acest gen; - Exploatarea şi prelucrarea lemnului; - Arta meşteşugărească; - Legături economice cu state membre ale UE, în special Ungaria; - Calitatea relativ bună a infrastructurii de sistem; - Sprijin din partea Consiliului Judeţean pentru proiecte (prin programele proprii de finanţare); - Îmbutelierea şi comercializarea apei minerale; - Reţea de telecomunicaţii relativ dezvoltată; - Concentrarea economiei în localităţi dinamice; - Industrie uşoară; - Industrie tipografică.	- Scăderea capacităţilor industriale; - Lipsă de capital; - Pauperizare; - Rămânerea în urmă a unor zone; - Structura localităţilor este "împrăştiată"; - Număr scăzut de întreprinderi particulare în zonele rămase în urmă; - Slabă dezvoltare a serviciilor; - Nivel scăzut al urbanizării; - Necunoaşterea posibilităţilor tuturor zonelor; - Decăderea staţiunilor de odihnă şi balneoclimaterice; - Lipsa locurilor de muncă, şomaj; - Subdezvoltarea reţelei de şosele; - Subdezvoltarea reţelelor de canalizare; - Agricultură slab dezvoltată, monocultură (cartoful); - Probleme în desfacerea pe piaţă a cartofului; - Grad de prelucrare scăzut la produsele animaliere, tehnologii perimate; - Export exagerat de lemn, în defavoarea prelucrăriii acestuia; - Nivel scăzut al marketingului de produse şi al marketingului judeţului; - Lipsa unei reţele de informaţii; - Lipsa siguranţei pentru investiţiile străine; - Proasta exploatare a posibilităţilor oferite de bogăţiile naturale şi peisaj; - Situaţie neclarificată a proprietăţilor, privatizare lentă şi ineficientă; - Proprietăţi agricole fărâmiţate; - Dezvoltare economică gen mozaic, creşterea dezechilibrului în interiorul judeţului (exemplu: agravarea situaţiei economice a oraşului Bălan).
Turism	- Mediu natural relativ intact; - Locuri de pelerinaj, evenimente religioase; - Putere deosebită de atragere a turiştilor, poziţie geografică centrală; - Monumente ale naturii; - Tradiţii istorice, culturale şi etnografice bogate; - Ospitalitate tradiţională; - Creştere cantitativă a turismului în ultimul deceniu.	- Infrastructură de transport în comun degradată; - Privatizare tărăgănată, instabilitate legislativă; - Turism cu pronunţat caracter sezonal; - Decăderea staţiunilor de odihnă şi balneoclimaterice; - Nivelul scăzut al calităţii serviciilor turistice; - Slabă organizare, politică economică eronată; - Lipsă de disponibilitate pentru cooperare a actorilor locali; - Poluare vizuală a mediului; - Lipsa unei optici favorabile dezvoltării turismului; - Lipsa cererii de servicii turistice pe piaţa internă.
Cultură, societate, resurse umane	- Multe grupuri, asociaţii, instituţii care păstrează moştenirea culturală multicoloră; - Activitatea de asistenţă socială, spirituală şi culturală a bisericilor istorice; - Receptivitate la conceptele dezvoltării durabile şi la iniţiativele inovative; - Existenţa presei locale şi subregionale; - Relaţii internaţionale active ale liderilor locali şi subregionali; - Intelectualitate activă şi bine pregătită; - Tradiţii bogate de artă populară; - Sprijin de la Consiliul Judeţean Harghita pentru acţiuni culturale şi educative; - Şcolarizare peste medie;	- Emigrarea tinerilor; - Viaţă culturală slab finanţată; - Nivel scăzut al autoorganizării; - Nivel scăzut al gândirii şi planificării strategice; - Slabă utilizare a potenţialului universitar şi de cercetare al judeţului; - Nivel scăzut al managementului; - Lipsa învăţământului de specialitate; - Starea precară a clădirilor şi instituţiilor culturale; - Scăderea numărului populaţiei; - Instabilitate politică şi legislativă; - Lipsa învăţământului pentu adulţi; - Ofertă locală redusă de studiu în învăţământul universitar.

9. INVESTIŢII ŞI PROIECTE DE INVESTIŢII IMPORTANTE

În cursul anului 2007 în judeţul Harghita s-au derulat următoarele investiţii mai importante:

1. 55 de proiecte, finanţate prin Programul SAPARD (Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4 şi 3.5), la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, în valoare totală de 39.419.104 Euro;
2. Reabilitare drumuri judeţene din judeţul Harghita (878,2 km), în valoare totală de 57.683.380 lei;
3. 10 proiecte, finanţate prin programele PHARE, e-Ten şi URBACT, în valoare totală de 10.109.691 Euro;
4. Reabilitare drumuri comunale din judeţul Harghita (352,89 km), în valoare totală de 47.252.000 lei;
5. Alimentarea cu apă a 156 de sate din judeţul Harghita, în valoare totală de 31.465.000 lei;
6. Realizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a sistemului de canalizare menajeră în 28 de comune, în valoare totală de 22.906.000 lei;
7. Reabilitare centrale termice şi înlocuirea reţelelor termice aferente centralei termice şi contorizare în municipiul Miercurea-Ciuc, în valoare totală de 11.000.000 lei;
8. Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Gheorgheni, în valoare totală de 10.500.000 lei;
9. Finanţarea cheltuielilor de investiţii la pista de patinaj viteză de la M.Ciuc şi a sălii de sport de la Complexul Sportiv Naţional "Izvoru Mureşului", în valoare totală de 4.461.000 lei;
10. Modernizare centrale termice, schimbarea reţelei termice prin folosirea punctelor termice de scara sau de bloc în municipiul Odorheiu Secuiesc, în valoare totală de 3.500.000 lei;
11. Edificare şi construire de campusuri şcolare pentru Colegiul Tehnic "Batthany Ignac" din municipiul Gheorgheni, în valoare totală de 1.720.000 lei;
12. Reabilitare centrală termică şi reţele termice în cartierul Kossuth Lajos din municipiul Cristuru Secuiesc, în valoare totală de 1.700.000 lei;
13. Modernizarea Grupului Şcolar "Kos Karoly" din municipiul Odorheiu Secuiesc, în valoare totală de 1.670.000 lei;
14. Reabilitarea căminului cultural din comuna Remetea, în valoare totală de 1.305.000 lei.