În cuibul Gărzii Maghiare

Încorporările în Plutonul secuiesc ( subunitate a Gărzii Maghiare, ce aparţine de batalionul „Wass Albert", de la Gyor- Ungaria) sunt făcute de către ofiţerul recrutor  Csibi Barna (30 de ani). El a fost instruit de către superiorii din Ungaria, iar activitatea de recrutare se face după anumite tipare.
Adeziunea

Orice potenţial nou membru este în prealabil monitorizat o anumită perioadă de timp. De asemenea, se culeg informaţii despre persoana vizată, astfel încât profilul acesteia să corespundă activităţiii şi obiectivelor Gărzii.

După depăşirea acestor etape, candidatul trebuie să completeze mai multe chestionare. Cel de adeziune conţine două capitole cu întrebări-capcană, dar şi cu întrebări prin care se urmăreşte obţinerea unor informaţii esenţiale:

Vrei să devii gardist? La acest capitol, candidatul trebuie să răspundă unor întrebări de genul: „ Dispui de bocanci negri, pantaloni de instrucţie, cămaşă albă, vestă şi şapcă?"
 Vrei să devii simpatizant? Acest capitol cuprinde o altă serie de întrebări: „Ai făcut armata?", „Dacă da, ce grad şi la ce armă?", „ Ai instruit şi pe alţii?". Cel care vrea să devină „simpatizant"  mai trebuie să menţioneze dacă practică „sporturi speciale" sau dacă ar fi dispus să-şi rişte viaţa în contextul în care, „într-un cadru constituţional, ar fi nevoie de militari".
 Nu se precizează dacă este vorba de „cadru constituţional" maghiar sau român. Una dintre ultimele întrebări este următoarea: „Pe ce plan poate Garda Maghiară şi naţiunea să conteze pe dumneavoastră şi pe ce plan doriţi să vă desfăşuraţi activitatea alături de noi?" Ultimul angajament din chestionar este următorul: „Iau cunoştinţă că încălcarea prezentei adeziuni duce la excluderea mea imediată din Garda Maghiară".
Plutonul Secuiesc", îşi declară obiectivele civice şi culturale, membrii Gărzii Maghiare recunosc faptul că principalul scop este autonomia, confundată de multe ori cu independenţa. O celulă a Plutonului Secuiesc, formată din şase membri, este frecvent semnalată făcând antrenamente de luptă atât în oraş, în spatele Liceului „Gabor Aron", cât şi în munţi, la Valea Uzului, în condiţii extreme.
Instructor era un anume Arpad Magyarosy, din Sovata. Tot la Valea Uzului, unde se află un cimitir al soldaţilor căzuţi în Primul Război mondial (români, maghiari, germani), în luna august a fiecărui an au loc comemorări la care participă inclusiv militari unguri.
În zonele greu accesibile ale Văii Uzului, pe Vârful Mădăraş (1.801 metri), membrii Gărzii Maghiare îşi desfăşoară antrenamentele, cele mai dure fiind cele din perioada iernii. Ei îşi marchează locurile „plantând" cruci apostolice (dublu barate) cu însemnele organizaţiei şi cu hărţi ale Ungariei mari, deşi public încearcă să convingă delimitarea lor de aspiraţiile revizioniste.
 Antrenamentele „speciale" sunt justificate de Csibi Barna, iniţiatorul şi recrutorul organizaţiei, prin necesitatea de a avea membri pregătiţi pentru orice situaţie.
„Însă, degeaba un aspirant este cel mai tare din parcare dacă noi nu ştim că putem conta pe el. Nu este recrutat în funcţie de aptitudini, ci de modul în care răspunde întrebărilor din chestionarul de adeziune", spune ofiţerul de recrutare. Nu recunoaşte caracterul paramilitar al antrenamentelor efectuate. „Deocamdată nu ne pregătim astfel", susţine „ofiţerul" recrutor. 
Numeroşi reprezentanţi ai autorităţilor locale susţin, din convingere sau din interes politic, chiar şi unele demersuri exotice ale organizaţiilor extremiste. Una dintre aceste iniţiative aparţine Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate (HVIM), care a propus Consiliului Local Miercurea Ciuc ca la intrările  în localităţi să fie amplasate indicatoare în limba „runic secuiască".

Iniţiativa a fost aprobată şi pusă în aplicare prin Hotărârea Consiliului Local nr. 101 din 26 iunie 2009.

Decizia a fost atacată în instanţă de Prefectura Harghita, procesul fiind pe rol. Indicatoarele runic secuieşti sun instalate cu bani de la bugetul local, hotărârea fiind motivată prin aceea că „secuii au folosit alfabet cu semne asemănătoare celor din alfabetele runice înainte de a adopta alfabetul latin sub influenţa Bisericii Catolice".

„Inadaptaţi social"

Psihologul Hanibal Dumitraşcu a creionat un profil al celor care se înrolează în organizaţii precum Garda Maghiară.

„Majoritatea celor care se orientează către astfel de organizaţii nu sunt bine integrati în societate. După terminarea studiilor nu şi-au găsit o poziţie socială satisfăcătoare, astfel că apar tot felul de frustrări. Aderarea la astfel de organizaţii rezidă din căutarea identităţii şi din dorinţa de a aparţine unui grup. Evident, majoritatea consideră că grupul la care aderă este unul elitist. Un alt factor care poate determina astfel de înrolări este comunicarea cu societatea, un proces în care pot apărea tot felul de blocaje: instituţionale,  de ordin mental sau cultural. Dacă vorbim de persoane care au depăşit perioada adolescenţei, în mod cert este vorba de persoane neintegrate social. Sunt cei care încearcă să-şi depăşească eşecul", explică psihologul Hanibal Dumitraşcu.

Sociologul Dumitru Borţun, profesor la SNSPA, susţine că înrolarea în astfel de organizaţii „eroice" reprezintă o „pseudosoluţie", care presupune „eşuarea individului într-o falsă formă de emancipare: el cade în capcana pseudo-gândirii".

Şi adaugă: „Adevărul lugubru care stă în spatele acestor discursuri este că oamenii ăştia au ajuns la «conformitatea de automat». În loc să se umanizeze, ei s-au dezumanizat. În loc să se emancipeze, s-au alienat. Din păcate, ei continuă să-şi imagineze că militează pentru... emanciparea secuilor".
Formular în limba română de adeziune la Garda Maghiară