Csibi Barna protestează în mijlocul Ciucului faţă de Eminescu pe motiv că acesta „îi insultă pe huni”
În după-amiaza zilei de 26 ianuarie, la doar câteva zile după aniversarea naşterii marelui poet român, Mihai Eminescu, membrii fondatori ai Asociaţiei de Cultură şi Tradiţii Garda Secuiască, Csibi Barna şi Csiszer Lóránt, au organizat o „Acţiune literară” în Miercurea Ciuc. Scopul nu era însă, după cum ne-am aştepta, de a aduce un omagiu amintirii poetului, ci, dimpotrivă, avea menirea de a defăima numele lui Eminescu, de a convinge cetăţenii urbei că acesta nu merită ca o stradă din Miercurea Ciuc să-i poartă numele. Csibi Barna purta în mână portretul lui Eminescu, cu semnul „Interzis”, iar sub portret apărea inscripţia „Nu la insultarea hunilor!”.
Csibi Barna: afară cu denigratorul hunilor din oraş! În 17 ianuarie a.c. a fost înregistrat, la Registratura Primăriei Miercurea Ciuc, un document care purta antetul Székely Gárda Kulturalis és Hagyományşrzş Egyesület (Asociaţia de Cultură şi Tradiţii Garda Secuiască
, cu numărul 464. Semnatarii, Csibi Barna şi Csiszer Lóránt, în calitate de „membri fondatori” ai asociaţiei, solicitau acordul Primăriei pentru organizarea, în 20 ianuarie, în centrul municipiului Miercurea Ciuc, o „acţiune de informare literară”, privind activitatea poetului Mihai Eminescu. În adresa înaintată Primăriei (postată pe blogul personal al lui Csibi Barna) este menţionat că „(...) vor fi prezentate prin recitaluri şi prin reproducţii pe afişe, cât şi prin proiector, opere aparţinând poetului amintit, atât în limba română, cât şi în traducere maghiară, respectiv se vor distribui fluturaşe”.
Acţiunea Gărzii, intitulată „Eminescu – publicistul”, avea menirea de a convinge cetăţenii urbei despre faptul că poetul român nu a avut nici o legătură cu oraşul Miercurea Ciuc, ba, mai mult, el „a jignit în mod foarte profund atât naţiunea, limba, cultura maghiară, cât şi legislaţia, ştiinţa şi politica economică ale poporului maghiar”, în consecinţă, nu merită ca o stradă din municipiu să-i poartă numele. Cu câteva zile mai târziu, cei doi semnatari au revenit cu o altă solicitare către Primăria urbei, de această dată, în nume propriu. Noul document a fost înregistrat cu numărul „ad. 464”. Prin acest document, cei doi înştiinţau instituţia că „dorim să modificăm data şi ora de începere a acţiunii literare din declararea prealabilă pusă sub numărul de înregistrare 464/2011.01.17. Noua dată va fi 26.01.2011, de la ora 17:00. Acţiunea literară se va desfăşura conform celor scrise în declararea prealabilă originală şi se va desfăşura între orele 17:00-18:00”. Prin Dispoziţia nr. 23 din 24 ianuarie, primarul Ráduly Róbert Kálmán a dispus „Interzicerea organizării adunării publice, solicitată de Asociaţia Székely Gárda Kulturalis és Hagyományşrzş Egyesület pentru data de 26.01.2011, ora 17:00, pe motivul încălcării prevederilor art. 9 alin. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, cu modificările ulterioare”. Articolul şi alineatul invocate din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice prevăd că „Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte: a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-diversioniste”.
Csibi Barna, amendat de Jandarmerie cu 1.000 de lei. Primăria a interzis autorizarea adunării publice solicitate de Garda Secuiască de a protesta faţă de poetul naţional al României, chiar în faţa Centrului Cultural „Miron Cristea”. În aceste condiţii, Csibi Barna a încercat să se folosească de un tertip ordinar, şi anume de faptul că a doua solicitare a fost făcută în nume propriu, iar el ca persoană nu a primit nici un răspuns din partea primăriei. Numai că Primăria Miercurea Ciuc a analizat cele două solicitări şi a observat că a doua a fost făcută, chiar dacă în nume propriu, pentru a amâna, la o dată ulterioară, „festivităţile” solicitate de Garda Secuiască.
Cu toate acestea, Csibi Barna a apărut în centrul oraşului cu portretul lui Eminescu, pe care apare semnul „Interzis”, dar şi inscripţia „Nu la insultarea hunilor!”. De altfel, pe blogul lui personal, liderul mişcării extremiste menţionează că a avut loc o „acţiune literară de conştientizare şi de informare”, anunţată de persoana fizică Csibi Barna, dar interzisă de Primăria Gărzii Secuieşti, care „dorea să atragă atenţia asupra punctului de vedere specific al poetului român Eminescu Mihály din secolul al 19-lea, vizavi de naţiunea, limba şi cultura maghiară, publicat în ziarul Federaţiunea în 1872, intitulat «Ecuilibrul»„.
Cei patru au fost conduşi la sediul Jandarmeriei din Miercurea Ciuc, unde Csibi Barna a fost amendat cu suma de 1.000 de lei, pentru faptul că a organizat şi desfăşurat un protest, cu toate că a fost anunţat că nu i se permite acest lucru. Ceilalţi trei participanţi la protest au primit avertisment în scris pentru implicarea lor într-o acţiune interzisă.
Mircea Duşa, interzis pentru intimidare. Pe lângă portretul lui Eminescu, Csibi Barna avea în mână şi portretul deputatului harghitean Mircea Duşa, tot cu semnul „Interzis” şi inscripţionat „Nu la intimidare!”. Pentru Csibi Barna, persoana deputatului Duşa a devenit deranjantă din 15 ianuarie, când acesta anunţa că pregăteşte un proiect de lege care să interzică schimbarea denumirilor de străzi sau a obiectivelor culturale care poartă numele unor personalităţi importante ale culturii, istoriei şi ştiinţei româneşti şi universale. El va depune proiectul la Camera Deputaţilor o dată cu începerea sesiunii parlamentare, pe 1 februarie, şi va solicita dezbaterea lui în procedură de urgenţă.
Iniţiativa de a înlocui denumirea străzii nu este prima încercare a lui Csibi Barna de a aduce schimbări în Miercurea Ciuc. El doreşte şi îndepărtarea Monumentului Ostaşului Necunoscut din oraş, unde se sărbătoreşte anual Ziua Naţională a României. Mai mult, liderul Gărzii vrea re-ferendum şi pentru schimbarea denumirii municipiului reşedinţă de judeţ din Miercurea Ciuc în Csíkszereda.
În după-amiaza zilei de 26 ianuarie, la doar câteva zile după aniversarea naşterii marelui poet român, Mihai Eminescu, membrii fondatori ai Asociaţiei de Cultură şi Tradiţii Garda Secuiască, Csibi Barna şi Csiszer Lóránt, au organizat o „Acţiune literară” în Miercurea Ciuc. Scopul nu era însă, după cum ne-am aştepta, de a aduce un omagiu amintirii poetului, ci, dimpotrivă, avea menirea de a defăima numele lui Eminescu, de a convinge cetăţenii urbei că acesta nu merită ca o stradă din Miercurea Ciuc să-i poartă numele. Csibi Barna purta în mână portretul lui Eminescu, cu semnul „Interzis”, iar sub portret apărea inscripţia „Nu la insultarea hunilor!”.
Csibi Barna: afară cu denigratorul hunilor din oraş! În 17 ianuarie a.c. a fost înregistrat, la Registratura Primăriei Miercurea Ciuc, un document care purta antetul Székely Gárda Kulturalis és Hagyományşrzş Egyesület (Asociaţia de Cultură şi Tradiţii Garda Secuiască
, cu numărul 464. Semnatarii, Csibi Barna şi Csiszer Lóránt, în calitate de „membri fondatori” ai asociaţiei, solicitau acordul Primăriei pentru organizarea, în 20 ianuarie, în centrul municipiului Miercurea Ciuc, o „acţiune de informare literară”, privind activitatea poetului Mihai Eminescu. În adresa înaintată Primăriei (postată pe blogul personal al lui Csibi Barna) este menţionat că „(...) vor fi prezentate prin recitaluri şi prin reproducţii pe afişe, cât şi prin proiector, opere aparţinând poetului amintit, atât în limba română, cât şi în traducere maghiară, respectiv se vor distribui fluturaşe”.Acţiunea Gărzii, intitulată „Eminescu – publicistul”, avea menirea de a convinge cetăţenii urbei despre faptul că poetul român nu a avut nici o legătură cu oraşul Miercurea Ciuc, ba, mai mult, el „a jignit în mod foarte profund atât naţiunea, limba, cultura maghiară, cât şi legislaţia, ştiinţa şi politica economică ale poporului maghiar”, în consecinţă, nu merită ca o stradă din municipiu să-i poartă numele. Cu câteva zile mai târziu, cei doi semnatari au revenit cu o altă solicitare către Primăria urbei, de această dată, în nume propriu. Noul document a fost înregistrat cu numărul „ad. 464”. Prin acest document, cei doi înştiinţau instituţia că „dorim să modificăm data şi ora de începere a acţiunii literare din declararea prealabilă pusă sub numărul de înregistrare 464/2011.01.17. Noua dată va fi 26.01.2011, de la ora 17:00. Acţiunea literară se va desfăşura conform celor scrise în declararea prealabilă originală şi se va desfăşura între orele 17:00-18:00”. Prin Dispoziţia nr. 23 din 24 ianuarie, primarul Ráduly Róbert Kálmán a dispus „Interzicerea organizării adunării publice, solicitată de Asociaţia Székely Gárda Kulturalis és Hagyományşrzş Egyesület pentru data de 26.01.2011, ora 17:00, pe motivul încălcării prevederilor art. 9 alin. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, cu modificările ulterioare”. Articolul şi alineatul invocate din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice prevăd că „Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte: a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-diversioniste”.
Csibi Barna, amendat de Jandarmerie cu 1.000 de lei. Primăria a interzis autorizarea adunării publice solicitate de Garda Secuiască de a protesta faţă de poetul naţional al României, chiar în faţa Centrului Cultural „Miron Cristea”. În aceste condiţii, Csibi Barna a încercat să se folosească de un tertip ordinar, şi anume de faptul că a doua solicitare a fost făcută în nume propriu, iar el ca persoană nu a primit nici un răspuns din partea primăriei. Numai că Primăria Miercurea Ciuc a analizat cele două solicitări şi a observat că a doua a fost făcută, chiar dacă în nume propriu, pentru a amâna, la o dată ulterioară, „festivităţile” solicitate de Garda Secuiască.
Cu toate acestea, Csibi Barna a apărut în centrul oraşului cu portretul lui Eminescu, pe care apare semnul „Interzis”, dar şi inscripţia „Nu la insultarea hunilor!”. De altfel, pe blogul lui personal, liderul mişcării extremiste menţionează că a avut loc o „acţiune literară de conştientizare şi de informare”, anunţată de persoana fizică Csibi Barna, dar interzisă de Primăria Gărzii Secuieşti, care „dorea să atragă atenţia asupra punctului de vedere specific al poetului român Eminescu Mihály din secolul al 19-lea, vizavi de naţiunea, limba şi cultura maghiară, publicat în ziarul Federaţiunea în 1872, intitulat «Ecuilibrul»„.
Cei patru au fost conduşi la sediul Jandarmeriei din Miercurea Ciuc, unde Csibi Barna a fost amendat cu suma de 1.000 de lei, pentru faptul că a organizat şi desfăşurat un protest, cu toate că a fost anunţat că nu i se permite acest lucru. Ceilalţi trei participanţi la protest au primit avertisment în scris pentru implicarea lor într-o acţiune interzisă.
Mircea Duşa, interzis pentru intimidare. Pe lângă portretul lui Eminescu, Csibi Barna avea în mână şi portretul deputatului harghitean Mircea Duşa, tot cu semnul „Interzis” şi inscripţionat „Nu la intimidare!”. Pentru Csibi Barna, persoana deputatului Duşa a devenit deranjantă din 15 ianuarie, când acesta anunţa că pregăteşte un proiect de lege care să interzică schimbarea denumirilor de străzi sau a obiectivelor culturale care poartă numele unor personalităţi importante ale culturii, istoriei şi ştiinţei româneşti şi universale. El va depune proiectul la Camera Deputaţilor o dată cu începerea sesiunii parlamentare, pe 1 februarie, şi va solicita dezbaterea lui în procedură de urgenţă.
Iniţiativa de a înlocui denumirea străzii nu este prima încercare a lui Csibi Barna de a aduce schimbări în Miercurea Ciuc. El doreşte şi îndepărtarea Monumentului Ostaşului Necunoscut din oraş, unde se sărbătoreşte anual Ziua Naţională a României. Mai mult, liderul Gărzii vrea re-ferendum şi pentru schimbarea denumirii municipiului reşedinţă de judeţ din Miercurea Ciuc în Csíkszereda.
Csibi Barna este funcţionar la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Harghita, calitate în care a făcut mai multe demersuri pentru sprijinirea acţiunilor Gărzii Secuieşti, o organizaţie extremistă, neînregistrată juridic. Potrivit propriului site, organizaţia are ca scop obţinerea autodeterminării poporului secuiesc, obţinerea recunoaşterii poporului secuiesc ca şi naţie şi apariţia Ţinutului Secuiesc pe harta politică a lumii, adică realizarea unui stat autonom secuiesc. Mişcarea a luat fiinţă la Miercurea Ciuc, după ce organizaţia extremistă Garda Maghiară din Ungaria a fost scoasă anul trecut în afara legii de justiţia din ţara vecină.
